luni, 26 ianuarie 2009

Viciu auto-destructiv

Am constatat eu ca nu am mai scris de multicel ceva care chiar sa vrea sa transmita ceva. Acum cateva saptamani aveam o gramada de idei dar s-au “fumat” [interesting choice of words; vedeti mai tarziu de ce zic asta]. Vroiam sa fac misto de mine ca m-a prins anul nou in baie, dar vine februarie si nu mai are rost. Vroiam sa scriu despre un caz din SUA cand un tip l-a impuscat pe alt tip la cinema pentru ca vorbea prea tare in timpul filmului, dar a trecut vreo luna juma’ de atunci. Vroiam sa vorbesc despre ipocrizie, dar mi am dat seama ca se leaga de postul asta. Asa ca le-am lasat pe toate draq si m-am concentrat asupra examenelor ca blogul e bun si intelegator si nu ne cearta cand nu scriem.

Dar acum sa trecem la lucruri serioase, ca am cateva zile libere. Si ce poate fi mai serios decat consumul de droguri? Bine, eu ma refer la drogurile usoare acum dar asta nu face lucrurile mai putin grave. Acum vreo saptamana aveam la facultate o dezbatere despre legalizarea drogurilor usoare si eu eram.......... suspans......... impotriva. Logic.

Am auzit de la cealalta echipa – pro legalizare – argumente de genul “se dezvolta economia”, “scade consumul de droguri usoare prin eliminarea efectului de fruct oprit” si chiar “tutunul si alcoolul provoaca mai multe victime si totusi sunt legale; hai sa legalizam si marijuana” [exprimarea nu a fost identica, dar ideea asta era]. Ultima m-a lasat cu gura cascata, ca nah, eu n-am creierul prajit si-mi dau seama de absurditatea asta. OK, si daca provoaca doar x victime, ne pisam pe aia? Pardon my French, dar iar ma enervez. Hai sa o luam invers atunci – pe logica asta: trecem in ilegalitate alcoolul si tutunul, pentru ca nici marijuana nu e legala. E mai bine asa?

Bine, nu neg ca aveau si argumente solide, dar chiar si asa... Nu vreau sa stau acum sa enumar toate efectele psihologice si fiziologice adverse, ca se gasesc usor cu un google search. So, ca sa nu mai pierdem timpul, insert efecte adverse here _________________.

Si ca sa nu ne limitam la chestii medicale, sa vorbim un pic si despre sociologie, manca-m-ar mama de studenta constiincioasa ce sunt :)) Mai pe romaneste: Bey, bagati la cap! Va izolati de majoritatea societatii. Sunteti devianti. Sunteti prajiti.

Nu sunt ipocrita si recunosc ca am fumat si am si baut [la ocazii, nu zilnic si in nici un caz mult], dar nici nu concep sa incerc macar sa fumez iarba sau sa iau alte tampenii. Si da, acum aveti ocazia sa-mi reprosati ca nu pot refuza ceva ce n-am incercat. In cazul asta: taiati-va venele si pe urma aveti dreptul sa-i criticati pe cei care-si taie venele. Nah!
PS: Sa nu credeti acum ca sunt pro taiat vene. Hell no. Incercam doar sa demonstrez ceva.
Neuronul Brunet

duminică, 25 ianuarie 2009

Despre casatoriile gay

Citeam saptamana trecuta intr-un ziar ca Uniunea Europeana ne recomanda sa legalizam casatoriile intre persoanele de acelasi sex. Masura care mie mi se pare absolut normala si care nu o sa afecteze in nici un fel societatea romaneasca. Am auzit tot felul de pareri precum “Daca se legalizeaza casatoriile gay, o sa-i vedem pe strada tinandu-se de mana sau o sa vedem barbati imbracati in rochie de mireasa si astfel ce exemplu dam copiilor?”. In primul rand, ii putem vedea si acum tinandu-se de mana pe strada pentru ca nu e ilegal sa fii gay. Se pot saruta in parcuri, se pot imbratisa pe strada; bineinteles ca lucrurile astea nu prea se intampla pentru ca le este frica de opinia publica. De casatorii in biserica nu se pune problema, pentru ca Biserica ortodoxa nu o sa accepte niciodata astfel de casatorii. Deci care e problema?

Exista cupluri gay care traiesc de ani de zile impreuna si daca vor sa se casatoreasca, eu zic ca ar trebui sa le permita legea sa o faca. In opinia mea, ei vor sa se casatoreasca nu datorita statusului social pe care ti-l aduce casatoria, ci pentru a putea lua de exemplu decizii medicale pentru partenerul de viata [daca eu as fi in coma, parintii ar lua toate deciziile care ma privesc din punct de vedere medical “o deconectam de la aparate sau nu?”; daca as fi casatorita, sotul meu ar lua toate deciziile] sau pentru a avea dreptul la o mostenire legala in cazul in care partenerul moare. Stiu ca suna sinistru insa astea sunt si argumentele lor.

In nici un caz nu as fi de acord ca persoanele gay sa adopte copii si din acelasi motiv eu nu consider ca doua persoane de acelasi sex care s-au casatorit pot forma sau se pot numi o familie.
Ceea ce m-a deranjat in aceasta problema a fost opinia Bisericii si a unor deputati. Ei afirmau ca 96% din populatia Romaniei este ortodoxa. Chiar asa sa fie? Nu vreau sa intru in detalii acum, dar daca ai fost botezat ortodox cand erai mic dar nu te-ai dus toata viata la Biserica, nu te-ai rugat si nu ai respectat sarbatorile, asta nu te face ortodox. La ultimul recensamant a iesit ca 96% dintre romani sunt ortodocsi nu pentru ca asa si este, ci pentru ca in chestionarul respectiv la rubrica “religie” nu exista varianta “nu am nici o religie” si de asemenea s-a considerat ca daca esti botezat ortodox automat tu crezi in religia ortodoxa. Ca sa nu mai zic ca persoanele care nu au nici o religie, deci nu au avut ce casuta sa bifeze in respectivul chestionar, platesc prin taxele lor si salariile preotilor ortodocsi. Apropo, cate dintre persoanele gay au fost botezate ortodox cand erau mici?

Un preot spune in acel articol din ziar ca “Poporul român este suveran si nu doreste legalizarea casatoriei intre homosexuali”. Serios? A facut acel preot vreun sondaj de opinie la nivel national si astfel a aflat ca poporul roman nu doreste legalizarea casatoriilor gay?
Ca sa fiu perfect sincera, chiar daca s-ar face un sondaj de genul acesta, sunt sigura ca majoritatea romanilor nu ar fi de acord cu chestiunea in cauza, insa nu mi se pare normal ca un preot sa vorbeasca in numele tututor romanilor.
De ce nu vor romanii legalizarea casatoriilor intre persoanele de acelasi sex? Vreau si eu un motiv bun..

PS. Daca ajung la 30 de ani si sunt singura, ma casatoresc cu cea mai buna prietena a mea si la 80 de ani o sa fim babele alea doua ciudate care locuiesc cu 15 pisici. The future is good so sounds good.

PPS. Despre Biserica Ortodoxa va mai vorbi si Neuronul Brunet

De Neuronul Blond

vineri, 23 ianuarie 2009

Diabolic de fericita

Cum sunt in sesiune, si asadar stresata si cam nedormita, si am niste dureri de burta [ca sa nu zic ovare] groaznice, simt ca nu este necesar sa mai explic the mood swing. Asa ca ignorati complet post-ul anterior si focus on this one.
Sunt foarte bine dispusa astazi. Si nu cred ca este din cauza pastilelor ca n-am luat decat Nurofen. Asadar trebuie sa fie din cauza faptului ca sunt diabolica: ma bucura nespus cand vad ca cei care m-au calcat/ma calca pe nervi au o perioada proasta. Stiu ca suna urat dar sunt prea happy happy joy joy ca sa ma intereseze. Revenind la pietricelele din pantofii mei... cred ca e vorba despre karma: what goes around comes around – si nu, nu ma refer la Timberlake. Anyway, ma consoleaza oarecum chestia asta...
Sunt convinsa ca o sa-mi vina si mie randul la un moment dat si I’m ok with it, ca nah... c’est la vie [wow je suis trilingual today] si mi se pare normal sa mi platesc si eu greselile. Anyday now.

Buuuun m-a pus Blonda sa dezvolt ideea si sa “bat un pic moneda pe karma ca sa aiba totusi un msj”. Nah mesaj: sunt atee si nu cred in sanctiuni impuse de biserica [dar despre asta in alt post]. Cred in schimb in karma. Cred ca tot ceea ce facem se intoarce asupra noastra, fie ca este ceva negativ sau pozitiv. Trist este ca sunt constienta si de tampeniile pe care le-am facut eu si nu prea ma obosesc sa indrept situatia decat daca consider eu ca merita. Adica foarte rar. Si asta nu pentru ca sunt miserupista, ci pentru ca in ultimul timp m-au dezamagit foarte multe persoane “apropiate” si sincer, chiar nu cred ca merita sa ma obosesc decat cateva persoane.
“La naiba! In puii mei!” S-a dus toata buna dispozitie de la inceput. Must kill Blondie :))

Neuronul Brunet

miercuri, 21 ianuarie 2009

Idioti

Nu recunoastem ca exista probleme si ne prefacem ca totul e in regula. Nu vorbim cu celalalt, ci preferam sa ne descarcam la prieteni, frati sau surori. Stam in relatii de cacat si asteptam ca lucrurile sa se rezolve de la sine. Suntem in stare sa continuam o minciuna ani la rand doar din obisnuinta sau confort iluzoriu. Nu punem capat pentru ca suntem niste idioti ipocriti si lasi. Lucrurile se degradeaza la fiecare cuvant, fiecare gest, fiecare jignire, fiecare minciuna si cu toate astea continuam. Pana cand? Oare nu este mai bine sa punem capat la primul semn ca lucrurile nu merg? Suntem lasi daca facem asta sau pur si simplu rationali? De ce sa risti sa stai intr-o relatie care nu are viitor? Care nu are nici cea mai mica sansa de a rezista? De ce suntem al dracului de idioti?

Neuronul Brunet

luni, 19 ianuarie 2009

Top replici enervante

Pentru ca am o mica pauza in sesiune, m-am hotarat ca e timpul sa scriu primul post pe anul asta. Drept urmare va prezint mai jos replicile, frazele, cuvintele care pe mine ma enerveaza si carora nu le gasesc sensul.

1. Iti multumesc ca existi.
Cum ii poti multumi unui om ca exista? Nu e ca si cum m-am gandit eu intr-o zi “Ce plictiseala e azi, ce sa fac? Hmm.. hai sa exist ca sa imi poata multumi un ratat 20 de ani mai tarziu”. Daca vrei neaparat sa-i multumesti cuiva, multumeste-i mamei mele care m-a nascut, dar asta deja devine si mai ciudat.

2. Am o fereastra in program.
Initial vroiam sa scriu si eu ca am o fereastra in sesiune, dar incerc sa evit expresia asta. Ok, inteleg ca ai o pauza in program, dar de ce “fereastra”? Am auzit prima oara expresia asta in clasa I si ma si gandeam ce face invatatoarea cu fereastra.

3. Hai sa iesim la o cafea.
Dar poate ca eu nu beau cafea, poate beau ceai; la asta te-ai gandit? Sau ma rog, asta mai inseamna “hai la mine acasa”. De ce nu iti zici dom’ne intentiile de la inceput? Daca vrei sa ma duci la tine acasa spune asa, nu ma lua cu “hai sa-mi vezi pisica, colectia de timbre, sa o cunosti pe mama”. Bineinteles ca raspunsul va fi nu, dar macar nu ne mai mintim reciproc: tu ca vrei sa-ti cunosc pisica si eu ca nu-mi plac pisicile [ce pervers a sunat asta in capul meu].

4. Ma doare capul/ burta si nu putem sa facem sex acum, poate mai tarziu.
Nu e socant sa auzi asta de la o femeie, dar daca auzi asta de la un tip, devine dubios. Daca avea 18 ani si il trezeai la 5 dimineata printr-un sms si ii ziceai “Hai la mine sa facem sex”, garantat in jumatate de ora iti suna la usa. Dar cu trecerea anilor incepe sa prezinte scuze si acel “poate mai tarziu” inseamna de fapt “in nici un caz azi”.

5. Ti-a placut?
Va intrebati de ce mimeaza femeile orgasmul, uite din cauza asta: sa nu auda intrebarea asta dupa ce ati facut sex. Ce asteptati: note, o scrisoare cu sugestii, un mail cu pozitii din kama sutra? Normal ca 8 din 10 femei or sa zica “da”, pentru ca daca zic “nu”, incepe barbatelul sa aibe crize de personalitate si virilitate si apoi nici 5-ul ala cat i-ai fi dat nu o sa-l mai vezi prea curand. Chestia normala e sa aflati ce si cum ii place partenerei/partenerului si astfel scapati de replica aia penibila; asta daca nu e prima oara cand o faceti si atunci e mai delicat.

Intrebarea asta de obicei e precedata de o alta "Crezi ca e mica?" Hmm, ca tot m-ai intrebat, sa stii ca e putin cam mica si inclinata spre stanga, dar nu-i nimic ca o sa mimez si totul o sa fie ok. Chiar astepti un raspuns adevarat?

6. Ma ignori?
Nu iubitule, insa mi-a murit bateria la mobil, mi-a cazut netul, mi-a ros cainele cablul de la telefonul fix si chiar cand ieseam pe usa sa vin la intalnirea cu tine m-am lovit la cap si am uitat unde trebuia sa plec.

7. Da’ de ce te-ai suparat?
Hmm.. hai sa vedem: poate pentru ca iar ai facut/spus ceva fara sa gandesti inainte, esti imatur, esti nesimtit. Daca nu ai facut nimic din cele de mai sus, inseamna ca mi-am amintit de copiii flamanzi din Somalia si d-aia m-am intristat.

8. La ce te gandesti?
Daca sunt suparata, inseamna ca ma gandeam la copiii din Somalia, daca nu sunt suparata, inseamna ca n-ai facut nimic rau si evident ca iti zic ca ma gandeam cum sa exprim in cuvinte cat de mult te iubesc. Insa iubirea mea pentru tine e atat de mare si de intensa, incat n-am cum sa-ti spun, asa ca nu-ti mai zic nimic.

9. Ma mai iubesti?
Daca pui intrebarea asta imediat dupa ce ai facut ceva de la punctul 7, sa fii sigur ca te iubesc de iar nu poate fi exprimat in cuvinte. Daca pui intrebarea asta cand sunt calma e ok, o sa-ti rapund. Dar nu va fi nevoie sa intrebi asta pentru ca o tipa de obicei spune asta din proprie initiativa, nu pentru ca are pistolul pus la cap [sau mai spune chestia asta de mila, pentru ca tu i-ai zis-o primul si nu vrea sa te dezamageasca; in orice caz aflii daca a zis-o din mila peste doua saptamani cand iti da papucii pe motiv ca e pe moarte si nu vrea sa o tii minte bolnava].

10.M-ai inselat vreodata?
Hai fie, daca ma intrebi asa ma simt nevoita sa-ti recunosc. Sa fim seriosi, intrebarea asta nu are un raspuns adevarat sau fals, are doar un raspuns corect, acela fiind ”nu”. Rapunsul corect se foloseste si la intrebarile “Blugii astia ma fac grasa? Aia arata mai bine ca mine? Te mai gandesti la fosta?”.

Daca simte cineva nevoia sa ia lucrurile astea ca pe ceva personal, eu zic sa-si rectifice atitudinea. Eu nu insel, nu mint, nu mimez si iubesc la nebunie.

P.S si nu sunt ironica

De Neuronul Blond