luni, 15 iunie 2009

Putina politica

Am ajuns sa ma uit la stiri doar pentru amuzament, mai ales la stirile politice. Pe langa faptul ca in campania electorala primeam fluturasi din partea PSD+PC la cutia postala in care Marian Vanghelie il recomanda pe Adrian Severin, sau ma rog garanta pentru el, prostiile vad ca se tin lant si dupa ce s-a terminat campania electorala.

In primul rand cum poate Vanghelie sa recomande un profesor universitar? Adica eu ar fi trebuit sa il votez pe Severin (ma rog, PSD+PC) pentru ca mi-a zis Vanghelie? Daca domnul Vanghelie isi cauta numele vreodata pe "Goagal" si da peste acest blog, vreau sa-mi raspunda la intrebare. Cum poate un om ca Vanghelie sa recomande un profesor universitar?

In al doilea rand cum poate un primar de sector, sa pronunte "Goagal" in loc de "Google"? Parerea mea este ca daca vrei sa vorbesti despre Google in fata ziaristilor, mai intai te documentezi despre subiectul in cauza, macar sa stii cum se pronunta.

In alta ordine de idei, mai am o curiozitate. Cum se traduce in engleza "hahalelelor"? In cazul in care Becali pleaca in Parlamentul European eu propun sa facem cu totii un brainstorming si sa traducem aceasta expresie, sau sa-i gasim alta in limba engleza cu acelasi inteles.

P.S. am vazut ca am primit comentarii la posturile mai vechi si va multumesc; insa daca nu am raspuns la ele a fost pentru ca intru destul de rar pe blog din cauza licentei

De Neuronul Blond

marți, 2 iunie 2009

Dramatism

Unele persoane cauta dramatism in relatiile cu alte persoane, am facut si eu asta de cateva ori; nu stiu de ce.. probabil e mai usor sa te joci cu sentimentele altor oameni decat sa le pui pe tava pe ale tale. De ce zic asta? Pentru ca in opinia mea, dramatismul care apare intre doua persoane e "teatru", nu vorbim de sentimente adevarate. Cautam senzatii tari peste tot, fie ca vorbim de emotii, fie ca vorbim de saltul cu parasuta; insa ne este mai la indemana sa ne jucam cu emotiile decat sa facem sporturi extreme.

Suntem dependenti de emotii, d-aia ne uitam la filme siropoase sau de groaza, ne punem cea mai buna prietena sa ne povesteasca in amanunt ultima intalnire amoroasa, suntem curiosi de ce a murit baba de la 5, ne strangem in cerc acolo unde este vreo persoana care ameninta ca se sinucide. Din aceasta cauza atunci cand in viata noastra nu mai exista emotii puternice, cand totul este doar rutina emotionala, cand totul merge in linie dreapta, ne legam de alte persoane ca sa ne stimuleze emotional, chiar daca doar jucam teatru. Nu poti sa te indragostesti la comanda sau sa incepi sa ai emotii la comanda, dar le poti simula si daca faci asta destul de mult poate incepi sa le crezi si tu.

Intalnirile la 2 dimineata, vechea scuza cu "ma duc dupa tigari" la 12 noaptea si intors la 5 dimineata, despartirile lungi in care fiecare vrea sa ajunga mai repede acasa insa "hai sa ne mai sarutam o data sa aratam ce pasiune exista intre noi", plansete si certuri pe teme absurde,telefoanele inchise si cererile in casatorie dupa 2 zile de "relatie", toate astea reprezinta acte de dramatism. Evident exemplele sunt multe insa n-are rost sa umplu aici 5 pagini cu exemple din viata mea sau a persoanelor cunoscute mie.

Nu pot sa zic ca in actele mele de dramatism am simtit vreo emotie adevarata si cred ca uneori oamenii confunda adrenalina simtita dupa o intalnire la 2 dimineata cu sentimentul ala de fluturi in stomac pe care il ai cand te indragostesti.
De aceea cred ca atunci cand esti intr-o relatie si apare cineva nou in viata ta si ajungi sa inseli, poti foarte usor sa crezi ca te-ai indragostit, insa e doar o emotie falsa; daca iti bate inima mai repede cand te intalniesti cu acea persoana, se intampla asa doar pentru ca ti-e frica sa nu fii prins, nu pentru ca esti indragostit. Bineinteles ca nu trebuie neaparat sa inseli ca sa ai o relatie plina de dramatism, insa tot despre emotii false vorbim.

Eu m-am lasat de mult de relatiile dramatice, am ajuns la concluzia ca este mult mai bine sa stai o zi intreaga in pat cu persoana pe care o iubesti uitandu-te la filme decat sa "sari emotional cu parasuta". Dramatismul aduce emotii false, stim ca jucam teatru si stim si ca persoana cealalta joaca teatru dar ne complacem in situatia asta. Emotiile puternice exista si in relatiile de lunga durata, exista si dupa ce au disparut fluturasii, numai ca sunt lipsite de dramatism; le poti avea si fara telefoane inchise, mesaje siropoase si intalniri pe furis, numai ca trebuie sa stii unde sa le cauti.


De Neuronul Blond